Hai să ne ținem de promisiune

Priviți-l. Uitați-vă bine la poza asta și apoi aduceți-vă aminte cât sunteți de norocoși. Norocoși pentru copiii din patul vostru care dorm și primul lucru atunci când se trezesc este gândul la joacă. El nu, Max nu-și permite să viseze încă la nimic normal. E zilnic despre vizite medicale, analize, perfuzii. Când am pornit campania alături de Dani i-am spus sincer că asta va fi cea mai grea campanie din toate. Oamenii nu mai sunt la fel de conectați la suferință. Sunt obosiți de noi doi și cred că nebunia de a strânge 930.000 de euro pe aceste vremuri îsi va spune cuvântul. Suntem de 3 săptămâni într-o alergare contra timp și Max știe că o să fie bine. Pentru că asta i-am spus noi, i-am promis. Știți, noi oameni mari promitem ușor lucruri atunci când ne dorim să obținem niște beneficii. Spunem ușor Te iubesc, dăm ușor cuvintele mari, ne jurăm câte în lună și stele. Aici am promis unui puști de 10 ani că va veni ziua când se va ridica din pat doar pentru a se bucura de viață. Acum luptă să supraviețuiască cancerului, neuroblastomului, demonului flămând de viață nevinovată. 4 zile au rămas. Atât. Și încă un munte mare. 312.000 de euro să îi demonstrăm unui puști că o promisiune nu e doar un cuvânt banal aruncat la întâmplare. E ceva sfânt. Am nevoie să mă ajutați pe mine și Dani, să nu ne facem de râs în fața unui puști, să ne dăm arama pe față că oamenii mari promit lucruri imposibile. Ca salvarea unei vieți, ca strânsul unui milion de euro în câteva zile. Max știe că i-am promis și noi știm că niciodată nu ne-am încalcat promisiunile. 312.000 de euro și o provocare. Cine îi promite că duminica noapte are toți bani? Cine de aici l-ar putea privi în ochi și i-ar spune ce am fost nevoiți eu și Dani să îi transmitem lui Max, pentru a-i da curaj? Hai să ne ținem de promisiune, pentru că fără ea nu mai există încredere și nici curajul de a spera. Sus inima, Max! Promit!